Boala parodontală este a șaptea cea mai frecventă afecțiune la nivel global, afectând milioane de oameni. La clinica DentAllFine, oferim cel mai modern și eficient tratament pentru parodontoză, folosind tehnologie de ultimă generație și o abordare personalizată pentru fiecare pacient.
Boala parodontală, cunoscută și sub numele de parodontoză (paradontoză), debutează de obicei ca o inflamație a gingiilor, numită gingivită, cauzată de acumularea de placă bacteriană.
Dacă nu este tratată corespunzător prin igienă orală și detartraj regulat, inflamația poate deveni cronică și se poate extinde de la gingii la ligamentele de susținere și os, ducând la distrugerea acestor structuri și, în final, la pierderea dinților.
Placa bacteriană este principalul factor determinant, o peliculă de bacterii care se formează constant pe dinți și care, dacă nu este îndepărtată, se poate transforma în tartru, contribuind la inflamarea gingiilor.
Parodontoza este influențată și de o serie de factori favorizanți, precum fumatul, nerespectarea recomandărilor de igienă orală, predispoziția genetică, alte afecțiuni de sănătate, alimentația deficitară și lucrările dentare incorect realizate. Studii recente indică și alți factori favorizanți pentru boala parodontală, și anume stresul, malocluzia, bruxismul și schimbările hormonale (CDC, 2024).
Diabetul și fumatul sunt considerați a avea un rol foarte important în progresia și evoluția bolii parodontale, crescând prevalența și severitatea acesteia. Fumătorii adulți în vârstă au probabilitate de aproape 3 ori mai mare de a avea boală parodontală severă (Beck et el., 1990) iar numărul de ani de fumat este un factor semnificativ în pierderea dinților, formarea de carii de suprafață radiculară în treimea cervicală și boală parodontală (Jette et al., 1993).
Parodontoza progresează prin mai multe stadii, fiecare având caracteristici specifice care reflectă severitatea afectării țesuturilor de susținere a dinților. Aceste stadii, conform clasificării lui Tonetti din 2018, sunt:
Această clasificare ajută pacienții să înțeleagă cât de important este tratamentul parodontal precoce și regulat pentru a preveni progresia bolii și a menține sănătatea orală.
Diagnosticul de parodontoză se pune pe baza unui examen clinic detaliat realizat de medicul specialist parodontolog, care include următoarele etape:
Evaluarea istoricului pacientului pentru identificarea factorilor de risc (fumat, medicamente, diabet, alte afecțiuni).
Identificarea eventualelor dureri sau disfuncții ce pot influența sănătatea gingiilor și dinților.
Verificarea semnelor de inflamație gingivală, sângerare, retracții și mobilitatea dinților; evaluarea prezenței tartrului și a plăcii bacteriene.
Folosirea unei sonde parodontale pentru a determina adâncimea pungilor; adâncimi de peste 4 mm indică parodontoză, iar cele de peste 5 mm sugerează o formă avansată (Mayo Clinic, 2018).
Evaluarea pierderii de os și a daunelor ascunse prin imagistică dentară.
Teste de laborator (hemoleucograma, timpi de sângerare) și alte investigații pentru pacienții cu afecțiuni sistemice.
Stabilirea stadiului și gradului parodontozei pentru a personaliza planul de tratament, în funcție de severitatea bolii și factorii de risc.
Tratamentul pentru parodontoză are în vedere, în primă fază, eliminarea bacteriilor din cavitatea orală și a factorilor care duc la apariția bolii parodontale.
Printre măsurile de tratare a parodontozei, atât incipiente, cât și avansate, se regăsesc următoarele:
Dacă chiuretajul în câmp închis nu este eficient, se taie gingia pentru a curăța mai bine rădăcinile dinților și osul afectat. Aceasta poate duce la o retracție gingivală mai mare.
Folosite pentru acoperirea rădăcinilor expuse și regenerarea osului pierdut, stabilizează dinții și îmbunătățesc funcționalitatea și aspectul oral.
Implică plasarea unei membrane speciale pentru a stimula creșterea de os nou și a preveni creșterea țesutului nedorit (Mayo Clinic, 2018).
Pe lângă pierderea dinților, parodontoza netratată poate provoca o inflamație cronică în organism. Această inflamație apare deoarece bacteriile Gram-negative din gingiile bolnave pot pătrunde în sistemul circulator prin ulcerațiile ginigivale, răspândindu-se în tot corpul. Sistemul imunitar răspunde încercând să lupte împotriva acestor bacterii, dar acest proces inflamator persistent poate contribui la dezvoltarea și agravarea mai multor afecțiuni, precum:
Au fost identificate dovezi restrânse și pentru influența bolii parodontale asupra unor afecțiuni precum boala renală cronică, insuficiența renală, unele forme de cancer, poliartrita reumatoidă, bolile heptice și chiar unele disfuncții cognitive (Ionescu, 2021).
Poți preveni complicațiile grave ale parodontozei, protejând sănătatea întregului organism, programând o consultație la clinica noastră. Îți vom recomanda cea mai eficientă opțiune de tratament, astfel încât să gestionezi cu succes această afecțiune.
Pentru a preveni parodontoza, urmează aceste măsuri simple:
Aceste practici ajută la menținerea sănătății orale și la prevenirea parodontozei.
Medicii noștri au o experiență de peste 15 ani în realizarea implanturilor dentare. Succesul celor peste 10.000 de implanturi dentare, implicând proceduri avansate de restaurare, realizate de fondatorul nostru, medicul Augustin Șerban, i-au adus cea mai înaltă distincție ICOI ( International Congress of Oral Implantologists ) și atestă nivelul său înalt de competență și expertiză în implantologie.
Echipa DentAllFine utilizează echipamente de ultimă generație, tehnologii avansate și materiale de vârf în domeniul medicinei dentare, asigurând astfel că fiecare pacient beneficiază de tratamente moderne, sigure și eficiente. Alege DentAllFine pentru un implant dentar în București: vei primi îngrijiri de cea mai înaltă calitate și rezultate de durată pentru sănătatea și aspectul zâmbetului tău!
Beck, J. D., Koch, G. G., Rozier, R. G., & Tudor, G. E. (1990). Prevalence and Risk Indicators for Periodontal Attachment Loss in a Population of Older Community-Dwelling Blacks and Whites. Journal of Periodontology, 61(8), 521–528. https://doi.org/10.1902/jop.1990.61.8.521
CDC. (2024, May 9). About Periodontal (Gum) Disease. Oral Health. https://www.cdc.gov/oral-health/about/gum-periodontal-disease.html
Collins, J. R., Veras, K., Hernández, M., Hou, W., Hong, H., & Romanos, G. E. (2021). Anti-inflammatory effect of salt water and chlorhexidine 0.12% mouthrinse after periodontal surgery: a randomized prospective clinical study. Clinical Oral Investigations, 25(7), 4349–4357. https://doi.org/10.1007/s00784-020-03748-w
Ionescu, E. (2021). Manual pentru rezidenţiat – stomatologie. Editura Universitară Carol Davila.
Jette, A. M., Feldman, H. A., & Tennstedt, S. L. (1993). Tobacco use: a modifiable risk factor for dental disease among the elderly. American Journal of Public Health, 83(9), 1271–1276. https://doi.org/10.2105/ajph.83.9.1271
Mayo Clinic. (2018). Periodontitis – Diagnosis and treatment – Mayo Clinic. Mayoclinic.org. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/periodontitis/diagnosis-treatment/drc-20354479
Mealey, B. L., & Klokkevold, P. R. (2012). Impact of Periodontal Infection on Systemic Health. Research Gate. https://www.researchgate.net/publication/301051321_Impact_of_Periodontal_Infection_on_Systemic_Health
MICHEL, J. F., LEMAÎTRE, P., & POBLÈTE, M. G. (2019). Facteurs de risque en parodontologie et conséquences thérapeutiques. Editionscdp.fr. https://www.editionscdp.fr/revues/jpio/article/n-23-2/facteurs-de-risque-en-parodontologie-et-consequences-therapeutiques.html
Sabharwal, A., & Scannapieco, F. A. (2017). Baking soda dentifrice and periodontal health. The Journal of the American Dental Association, 148(11), S15–S19. https://doi.org/10.1016/j.adaj.2017.09.010
Tonetti, M. S., Greenwell, H., & Kornman, K. S. (2018). Staging and grading of periodontitis: Framework and proposal of a new classification and case definition. Journal of Periodontology, 89(1), S159–S172. https://doi.org/10.1002/jper.18-0006
Wiernik, E., Renuy, A., Sofiane Kab, Philippe Gabriel Steg, Goldberg, M., Zins, M., Caligiuri, G., Bouchard, P., & Maria Clotilde Carra. (2024). Prevalence of self‐reported severe periodontitis: Data from the population‐based CONSTANCES cohort. Journal of Clinical Periodontology. https://doi.org/10.1111/jcpe.13969